Stefan din Sud
Bine ai venit. Aici scriu despre ce mă frământă — istorie, geopolitică, filozofie, tehnologie și viața de zi cu zi în sudul României.
Conspirația COVID și controlul social: analiză comparativă cu China lui Mao
De ce teoria conspirației COVID ar provoca râsul la Beijing Pandemia COVID a generat una dintre cele mai răspândite teorii conspiraționiste moderne: ideea unui experiment global de control social. Dar această teorie nu rezistă atunci când este comparată cu exemple reale de control social, precum China lui Mao sau regimurile autoritare contemporane. 1. Controlul social real: China lui Mao Când vorbim despre „experiment de control social”, nu trebuie să ne uităm la pandemie. ...
Cărbunele nu mai este o soluție — și problema energetică a României nu e unde ni se spune că e
România are o problemă energetică reală. Facturile sunt mari, importurile sunt costisitoare, iar sistemul energetic național arată vulnerabilități clare în perioadele de vârf de consum. Până aici, toată lumea e de acord. Problema e că dezbaterea publică a identificat vinovații greșiți și evită sistematic întrebările cu adevărat incomode. ONG-urile plătite din exterior, gândacii protejați care blochează hidrocentralele, sârmele care lipsesc în centrul Europei, Bruxelles-ul care ne obligă să închidem minele — toate aceste narațiuni au un sâmbure de adevăr suficient cât să pară credibile, și lacune uriașe suficiente cât să fie periculoase. Periculoase nu pentru că apără ONG-urile sau Uniunea Europeană, ci pentru că distrag atenția de la cei cu adevărat responsabili de situația în care ne aflăm. ...
Primul gând
De ce am deschis acest blog și ce sper să găsesc aici.
Când statul vrea să salveze o industrie… și ajunge să o piardă Există o idee care revine constant în discursul public românesc: dacă în Occident statul intervine în economie, atunci și la noi intervenția statului este, prin definiție, justificată. La prima vedere, argumentul pare solid. Numai că realitatea este mai nuanțată, iar diferența dintre succes și eșec nu stă în intervenție, ci în modul în care aceasta este făcută. În Franța, statul nu a evitat implicarea în industrie. A intervenit atunci când a considerat că anumite capacități sunt strategice, fie că vorbim de construcții navale, energie sau aeronautică. A făcut-o însă cu un obiectiv clar și cu mijloace concrete: capital, management stabil și o strategie pe termen lung. Rezultatul nu a fost conservarea artificială a unor structuri neviabile, ci consolidarea unor actori industriali competitivi la nivel global. Intervenția nu a fost un reflex politic, ci un instrument economic folosit disciplinat. ...